Default Header Image

Colecția de carte veche și rară

Colecţia de carte veche şi rară 

Secţia Colecţii Speciale a fost formată în anul 2010. Scopul organizării secţiei orientează dezvoltarea serviciilor bibliotecii în sprijinul comunităţii universitare şi a comunităţii ştiinţifice din Republica Moldova, funcţiile de bază fiind atribuite constituirii patrimoniului documentar-intelectual al USMF „Nicolae Testemiţanu”.

Valoarea istorică, culturală şi socială a documentelor vechi şi rare este determinată de vechimea, raritatea lor, însemnările sau Ex Libris-urile de proprietate pe care le posedă, notele marginale, de asemenea, de materiale ilustrative: ornamente tipografice (frontispicii, viniete, iniţiale ornate), gravuri, steme, blazoane etc.

Biblioteca deţine importante colecţii personale cu valoare bibliofilă: Colecţiile R. Koch, V. Kossakovski, A. Koţovski, A. Molohov, N. Burdilă, B. Perlin-V. Covaliu,  D. Gherman, D. Şcerbatiuc.

 

Colecţia personală de carte veche şi rară R. Koch

Colecţia Koch este inclusă în fondul Bibliotecii Ştiinţifice Medicale a USMF „Nicolae Testemiţanu” odată cu întemeierea Institutului de Medicină din Chişinău, la 20 octombrie 1945 şi a aparţinut medicului, savantului, bibliofilului german de origine evreiască - Richard Koch.

R. Koch (născut în anul 1882 în Frankfurt pe Main, decedat în anul 1949 în Essentuki, Kaukaz, URSS). A absolvit Facultatea de medicină din Leipzig, a activat în domeniul neurologiei şi terapeuticii medicale, spectrul său de activitate fiind mult mai larg, direcţionându-se spre istoria medicinii şi filosofiei. Fondator al Institutului de Istorie a Medicinii din or. Frankfurt pe Main pe lîngă Universitatea Goethe, cofondator al Casei de Predare Iudaice, autor a peste 70 de lucrări ştiinţifice, dintre care, câteva monografii voluminoase de o valoare mondială. În 1909, la Leipzig i s-a conferit titlul de doctor în medicină, membru de onoare a Comitetului Internaţional de Ştiinţe Reale din Paris, Franța și Bucureşti, România şi al multor alte asociaţii.

Odată cu instaurarea regimului nazist în Germania, R. Koch este supus constrângerilor. I-a fost interzisă activitatea didactică, Institutul de Istorie a Medicinii a fost închis; locuinţa - luată sub supraveghere, iar o parte din valoroasa sa bibliotecă a fost confiscată încă în Universitate. În 1936 - cere azil politic în Uniunea Sovietică, iar peste un an se refugiază în URSS, or. Essentuki împreună cu familia, aducând utilaj medical performant şi valoroasa colecţie de carte. A activat ca medic-consultant, totodată continuând şi activitatea ştiinţifică la clinicile balneoterapeutice din Piatigorsk şi Essentuki, bucurându-se de o înaltă apreciere printre specialiştii din regiune. R. Koch a donat clinicilor utilajul său medical performant extrem de util cercetărilor ştiinţifice, iar biblioteca personală a devenit accesibilă comunităţi medicale. Pentru merite deosebite, Academia de Ştiinţe Medicale a URSS i-a conferit titlul de doctor în medicină.

Pe perioada ocupaţiei Caucazului de Nord, fasciştii au devastat oraşul Essentuki, inclusiv locuinţa profesorului Koch în care se afla valoroasa sa bibliotecă. Din fericire, o mare parte dintre cărţi au fost salvate de către localnici şi transmise Bibliotecii Institutului de Medicină nr. 2 din Sankt-Petersburg (evacuat în Kislovodsk în timpul blocadei), care a fost transformat în 1944 în Institutul de Medicină din Kislovodsk şi în 1945 a stat la baza Institutului de Medicină din Chişinău. Astfel, Colecţia Koch a ajuns să se păstreze în fondul Bibliotecii Ştiinţifice Medicale a USMF „Nicolae Testemiţanu”.

Colecţia Koch reprezintă o valoare bibliofilă considerabilă, fiind una dintre cele mai mari biblioteci personale de carte veche şi rară medicală din Europa. Cele peste 2600 de exemplare în 14 limbi străine (germană cu caractere gotice, latină, greacă, franceză etc.) prezintă un enorm interes pentru medici, cercetători, bibliografi şi bibliofili. Colecția înglobează preponderent literatura medicală care este un preţios tezaur de informaţie, incluzând opere ale somităţilor în materie: Hippocratis, Avicennae, Galleni, Paracelsus, Caelius, Haller, Fabricius, Fernelius, Veslingius etc., dar conţine şi alte domenii:  filozofie, biologie, religie, istorie, literatură artistică etc.

Cărţile din Colecţia Koch deţin Ex Libris-uri imprimate pe faţa interioară a copertei, unele publicaţii păstrează ştampila şi semnătura personală al proprietarului, dedicaţii şi autografe. Două Ex Libris-uri au aparţinut doctorului Koch: „Dr Koch” şi „Richard Koch”, dar se întâlnesc şi altele: „Maria Rosenthal” (soţia lui Richard Koch – Maria Koch-Rosenthal), „I. H. Epstein”, „ELH”, „Georges Dreyfus”, „E. M. 1839”, „I.C.G. Reuss”, „Marchionis Salsae”,  compoziţia heraldică „Comme je fus”. 

 

1

                                                                                                                                           

(1) Ex Libris „Dr Koch”

 [Sec. XIX-XX]

 Tehnica executării:

 posibil xilogravură sau clişeu gravat mecanic.

 32x25 mm

Proprietar – Richard Koch. Ex Libris-ul este imprimat pe majoritatea cărţilor din Colecţia Koch, prezintă o compoziţie asimetrică de formă ovală situată în poziţie verticală. Elementele imaginii ţin preponderent de tematica medicală: partea de sus – cupa şi şarpele; partea de jos – craniul. 

 

(2) Ex Libris „Richard Koch”

 [Începutul sec. XX]

 Tehnica executării: se presupune desenul cu peniţa şi pensula şi pe urmă efectuat clişeu mecanic1

 

60X60 mm

 

A aparţinut aceluiaşi proprietar – Richard Koch. Este imprimat pe unele cărţi din Colecţia Koch. Compoziţia se înscrie într-un cerc alb pe fundal întunecat. Imaginea prezintă două figuri umane (doi tineri), care stau în poziţie ce indică echilibrul (transmit ideea echilibrului). Poziţionarea: tinerii formează o piramidă cu vârful în jos, se ţin de mâini, vârfurile picioarelor se ating. Toată compoziţia este simetrică. După tehnica executării şi anul editării cărţilor pe care este imprimat Ex Libris-ul - este mai nou decât celălalt Ex Libris a lui Richard Koch. 

 În cărţi, pe spaţiile albe ale paginilor, se întâlnesc numeroase însemnări marginale, făcute în diferite limbi care sunt nespus de preţioase pentru cercetare.

 Peste 300 publicaţii din colecţie sunt editate în sec. XVI-XVIII, dintre care 150 sunt considerate deosebit de valoroase. Aceste publicaţii se impun printr-o prezentare grafică deosebită: coperta în majoritatea cazurilor este executată în piele sau pergament, cotorul – cu imprimări, cărţile conţin numeroase gravuri, sunt abundent ilustrate.

 Un bogat fond de referinţă include enciclopedii generale şi specializate, dicţionare enciclopedice, dicţionare poliglote în limbile germană, latină, greacă, franceză, rusă etc.

 Colecţia dispune de o varietate de opere complete din sec. XVII-XIX. O conotaţie deosebită îi conferă colecţiei prezenţa operei inedite a lui Voltaire editată în 66 de volume.

 Colecţia deţine un fond însemnat de publicaţii periodice din domeniul medicinei generale. Din această categorie fac parte peste 300 de exemplare ale “Anuarului medicinei generale autohtone şi străine” fondat de medicul german Carl Christian Schmidt (1792—1855). Publicaţiile conţin informaţie despre inovaţiile în medicină şi ultimele rezultate ale cercetărilor.

 Studierea Colecţiei Koch de către colaboratorii bibliotecii pe parcursul anilor, s-a încununat cu editarea  indicilor bibliografici. Indicele editat în 1974 în limba rusă a fost distribuit centralizat pe tot spaţiul fostei URSS. În urma acestui fapt interesul faţă de colecţie a crescut. Pe adresa bibliotecii au început să vină scrisori din diferite regiuni ale fostei URSS, cerinţe cu solicitarea cărţilor, informaţiei din cărţi. În 1995 a fost editat încă un indice bibliografic „Cărţi rare din Colecţia Koch”, care relevă valoarea incontestabilă a acestei colecţii.

Valoarea colecției speciale a lui Richard Koch se bazează în primul rând nu pe obiecte individuale, ci pe caracterul de ansamblu în calitate de bibliotecă a persoanelor emigrate. Colecţia Koch reprezintă o valoare deosebită ca moştenire spirituală a bibliotecii şi îmbogăţeşte patrimoniul naţional cultural, constituind o compilare preţioasă de informaţie medicală.

 

Alte colecţii:

În Secţia Colecţii Speciale au fost incluse şi colecţiile de carte veche şi rară din fondul Bibliotecii Republicane Medicale din Moldova.

 

Carte veche străină

Odată cu fondarea Bibliotecii Republicane Medicale la 30 octombrie 1945, bibliotecile specializate medicale din fosta URSS au transmis cărţi pentru formarea fondului. Cele mai multe cărţi au fost primite de la bibliotecile de la Moscova, Kiev, Harkov, Biblioteca „M.E. Saltîkov Şcedrin” din or. Sankt Petersburg etc. În fondul general, împreună cu alte documente, au fost primite publicaţii vechi şi rare medicale în limbi străine şi rusă (monografii, ediţii de referinţă, publicaţii periodice etc.).

Colecţiile personale de carte veche şi rară V. Kossakovski, A. Koţovski,  A. Molohov, N. Burdilă, D. Gherman, B. Perlin-V.Covaliu, D. Şcerbatiuc.

În fondul Bibliotecii Ştiinţifice Medicale se păstrează colecţiile de carte veche şi rară de la Biblioteca Spitalului Clinic de Psihiatrie – cea mai veche bibliotecă specializată medicală. De la Catedra de psihiatrie au fost donate colecţiile personale de carte ale prof. Vladislav-Ivan Kossakovski şi Anatolie D. Koţovski – primii medici şefi al Spitalului Clinic de Psihiatrie. Colecţiile includ literatură de specialitate în domeniile neurologie şi psihiatrie în limbi străine şi rusă.

Kossakovski Wladislav-Ivan Leonard – medic psihiatru, desemnat în calitate de director al primului spital de psihiatrie cu colonie agricolă din Basarabia la 22 iulie 1895. În 1898 director al Spitalului de Psihiatrie din Costiujeni al Zemstvei Basarabiei devine Anatolie D. Koţovski (1864-1937) – neurolog, psihiatru şi patolog, una dintre cele mai marcante figuri ale istoriei neurologiei şi psihiatriei naţionale. A fost membru al Societăţii Basarabene a Naturaliştilor (1904), preşedinte al Societăţii de Arte Frumoase, autor a peste 20 de studii ştiinţifice.

Colecţia W. Kossakowski a fost donată Bibliotecii în perioada aa. 1953-1954 şi constituie un preţios tezaur de informaţie. Colecția include valoroase opere ale personalităţilor în medicină, editate în sec. XIX din psihiatrie, neurologie, anatomie, fiziologie, urologie etc.

Colecţia este constituită din 95 de publicaţii, pe care este aplicată ştampila instituției «Научная библиотека Костюженской Земской Лечебницы для душевно-больных», Ex Libris manuscris «Пожертвована Костюженской библиотеке доктором Коссаковским», Ex Libris ștampilă «Докторъ Владиславъ Леонардовичъ Коссаковскiй. г. Кишиневъ», de asemenea se atestă numeroase autografe şi dedicaţii.

Cărţile prezintă o valoare bibliofilă considerabilă, aparţin somităților în medicină şi abordează preponderent specialitatea de psihiatrie, dar şi alte ramuri ale medicinei, datând cu secolul XIX şi sunt editate în limbile: rusă, franceză, germană, poloneză, română, engleză.

Cele mai numeroase publicaţii din Colecţia W. Kossakowski sunt în limba rusă – 40 de exemplare; urmează publicaţiile în limba franceză – 20 de exemplare; în limba germană – 20 de exemplare; în limba poloneză – 13 exemplare, în limbile română şi engleză – câte un exemplar.

Majoritatea cărţilor în limba rusă (cu caractere slavone) sunt traduceri ale unor valoroase lucrări din domeniu. Printre publicaţii se regăsesc şi lucrări originale ale autorilor ruşi: S. Botkin, L. Bertenson, S. Lukianov etc.

Din grupul publicaţiilor în limba franceză prezintă interes ediţia în 5 volume a lucrării „Guide du médecin praticien: Resumé géneral de pathologie interne” (Ghidul medicului practician: Rezumat general al patologiei interne), autor F. L. I. Valleix - membru al Societăţii medicale de cercetare şi al Societăţii anatomice din Paris, fiind cea mai veche publicaţie din colecţie, care datează cu a. 1865, editată în Paris la editura Academiei Imperiale de Medicină.

În limba germană sunt 20 de publicaţii din diverse ramuri medicale.

Segmentul publicaţiilor în limba poloneză cuprinde 6 monografii din specialităţile: embriologie, igienă, dermatologie, urologie, psihiatrie şi 7 culegeri anuale ale ziarului „Gazeta Lekarska”  (Ziar medical), editat la Varşovia. Fiecare culegere (anii 1884, 1888-1893) conţine peste 50 de numere de ziar. Prezintă interes aparatul auxiliar al culegerii constituit din indexul de autori şi de subiecte, care facilitează regăsirea informaţiei necesare. Volumele sunt bogat ilustrate.

În Colecţia W. Kossakowski este o singură publicaţie în limba română cu titlul „Alienatul în faţa societăţii și a stiinței” din seria „Studii medico-psihologice”, editată în anul 1877, la Bucureşti la Noua tipografie a laboratoarelor române. Autorul publicaţiei A. Sutzu, medic primar în spitalele civile din Bucureşti a abordat subiecte ce ţin de medicina legală, etiologia şi simptomatologia afecţiunilor psihice. Textul lucrării poartă amprenta arhaică a limbii române din perioada respectivă, deosebindu-se considerabil de româna modernă.

Luate în ansamblu, valorile bibliofile din colecţia de carte, care a aparţinut medicului-savant Wladislaw Kossakowski, fiind parte a patrimoniului documentar al USMF “Nicolae Testemiţanu”, prezintă un interes deosebit pentru comunitatea ştiinţifică medicală.

click aici pentru a vizualiza expoziţia  

A. N. Molohov (1897-1966), profesor, doctor în științe medicale, întemeietorul Catedrei de psihiatrie (1946) a Institutului de Medicină din Chişinău, fondată în baza Spitalului Clinic de Psihiatrie “Costiujeni”. Molohov a activat în calitate de şef al catedrei timp de 22 de ani.

Colecţia Alexei Molohov a fost donată Bibliotecii Ştiinţifice Medicale Republicane în anul 1967 şi include peste 600 exemplare, editate în sec. XIX-XX, în diverse limbi: rusă, germană, franceză, engleză, română, italiană, poloneză, cehă.

Publicaţiile conţin Ex Libris ştampilă «Алексей Николаевич Молохов. Врач», numeroase autografe şi dedicaţii.

Prezintă interes valorile bibliofile, editate în sec. XIX, scrise de personalităţi notorii din acea perioadă din domeniul psihiatriei şi neurologiei: J.-M.Charcot, D.-M. Bourneville,  H. Becquerel, A. Alzheimer, Th. Ziehen etc.

Cel mai numeros compartiment îl constituie publicaţiile în limba rusă (peste 400 exemplare), care includ monografii, manuale, ghiduri etc.: „Hidroterapia” (Гидротерапия) editată în 1888 la Harkov, de prof. W. Winternitz (1834-1917) - medic austriac și fondator al hidroterapiei științifice; „Psihoza postpartum” (Психозы послеродового периода), teză de doctor în medicină al medicului rus Ivan Jdanov, editată la Moscova în a. 1897; „Îngrijirea bolnavilor psihici” - ghid destinat personalului medical şi de supraveghere din  instituţiile de psihiatrie, editat în 1898 la Sankt-Petersburg, alcătuit de A. L. Mendelssohn – medic superior la Spitalul „Sf. Panteleimon” din Sankt-Petersburg; „Morfinismul și tratamentul acestuia” (Морфинизм и его лечение), traducerea ed. a 3-a din limba germană, editată în 1899 la Sankt-Petersburg, de A. Erlenmeyer (1822-1877) - medic psihiatru şi narcolog german.   

Din categoria publicaţiilor în limba germană, prezintă interes cea mai veche carte din Colecţia Alexei Molohov - „Boli mintale în raport cu medicina şi farmaceutica” (Die Geisteskrankheiten in Beziehung zur Medizin und Staatsarzneikunde), editată la Berlin în 1838, de J.-E. Esquirol (1772-1840) – psihiatru francez. Publicaţia conţine informaţii despre boli mintale, crize ale bolilor psihice, halucinaţii, epilepsie, melancolie, demonomanie, sinucideri etc. şi metode de tratament în cazul crizelor psihice.

O altă lucrare istorică importantă în limba germană - ediţia periodică editată la Berlin în perioada 1868-1922 cu titlul „Studii în domeniul psihiatriei şi a bolilor nervoase” (Archiv fur psychiatrie und nervenkrankheiten), care include lucrări ştiinţifice ale autorilor europeni în domeniul psihiatriei şi ştiinţelor neurologice.

Majoritatea publicaţiilor în limba franceză sunt editate la Paris şi includ monografii, tratate, cursuri de lecţii pentru studenţi, studii clinice, ediţii periodice, anale ştiinţifice etc. din diferite ramuri ale psihiatriei şi neurologiei: idioţie, epilepsie, alcoolism, delir, neurostenie, psihoze, boli mintale.  

Cea mai veche carte în limba franceză este „Tratatul despre aplicațiile electricității în terapia medicală și chirurgicală” (Traite des applications de l’electricite a la therapeutique medicale et chirurgicale), editată în 1860, autor A. Becquerel (1852-1908) – fizician francez, profesor la Facultatea de medicină din Paris. Cartea include o serie de lecţii, pe care le-a citit autorul la Spitalul de la Pitié, în a. 1856.

Publicaţiile în limba română includ reviste, anale ştiinţifice, opere alese din domeniul psihiatriei, scrise de autori internaţionali. Prezintă interes „Agenda medicală de birou” editată la Bucureşti în a. 1960 - calendar pentru a. 1960, care oglindeşte descoperirile ştiinţifice şi realizările medicale din acea perioadă.

Printre publicaţiile în limba engleză identificăm ediţii valoroase editate în sec. XIX, printre care sunt nr. 30 şi 37 al „Revistei ştiinţelor mintale” (The Journal of mental science) editate în aa. 1885-1891 la Londra şi culegerea „Rezumatele Congresului mondial de psihiatrie” (Abstracts the third world Congress of psychiatry) cu programul acestei întruniri, desfăşurat la Montreal, Canada, 4-10 iunie 1961, la care Alexei Molohov a fost unul din raportori.

Colecţia Molohov include şi 2 publicaţii în limba italiană, printre care volumul 15 al „Revistei experimentale de freniatrie si medicina legală (Rivista sperimentale di freniatria e di medicina legale), editată în 1889. Revista a fost fondată de Carlo Livi în a. 1875, care mai târziu a fost realizată de A. Tamburini, A. Tamassia şi E. Morselli. Revista își asumă rolul de adevărată „vitrină” a intenselor cercetări științifice desfășurate în laboratoarele azilului Reggio. De altfel, paginile sale conțin rezultatele cercetărilor originale efectuate atât în ​​domeniul neuroanatomiei și neurofiziologiei sistemului nervos, cât și în domeniul psihologiei experimentale.

Din Colecţie fac parte şi 2 publicaţii în limbile poloneză şi cehă – ambele din domeniul psihiatriei.

Colecţia de carte A. Molohov este una dintre cele mai numeroase colecţii personale din domeniul psihiatriei, păstrate în fondul Bibliotecii Ştiinţifice Medicale USMF „Nicolae Testemiţanu”, care reprezintă un suport informaţional valoros pentru specialiştii din domeniul psihiatriei  și serveşte la studierea diferitor maladii.

click aici pentru a vizualiza expoziţia 

N. Burdilă (născut în a. 1931) - a fost unul dintre primii medici-anesteziologi profesionişti, şef secţie anesteziologie generală, Spitalul Clinic Republican – prima secţie de acest profil în Republica Moldova; primul preşedinte a Societăţii medicilor anesteziologi-reanimatologi din RSSM (1967). Colecţia este semnificativă prin faptul că însumează toate domeniile de studiu ale proprietarului: chirurgie, chirurgie de campanie, anestezie, reanimare etc. Pe cărţi este aplicat  Ex Libris-ul „N. Burdilă”.

 În Secţia Colecţii Speciale sunt incluse şi ediţiile periodice din domeniul psihiatrie şi neurologie din sec. XIX-XX de la Catedra Psihiatrie.

Colecţia Perlin-Covaliu

În a. 2014 fondul BŞM s-a completat cu un lot nou de carte - Colecţia Perlin-Covaliu donată de dl Valeriu Covaliu, prof. univ., dr. med., catedra de anatomie USMF  „Nicolae Testemițanu”. Această colecţie a fost adunată de generaţii de profesori de anatomie începând cu a. 1945: primul şef al catedrei fiind A. Lavrentiev; şefi de catedră: conf. V. Ukrainski; profesorii universitari: A. Otelin, V. Parfentiev…; prof. univ., B. Perlin, Om Emerit de Ştiinţă al RSSM. Cărţile, în ultimă instanţă, au aparţinut profesorilor B. Perlin şi V. Covaliu.

Covaliu Valeriu (1941, comuna Todireşti, jud. Bălţi) – medic-generalist, pedagog; doctor în ştiinţe medicale (1971), conferenţiar universitar (1983).

A deţinut funcţia de membru al Consiliului de conducere a Asociaţiei Anatomiştilor, Histologilor şi Embriologilor din Republica Moldova. În anii 2002-2014 V. Covaliu a continuat activitatea de muncă pe post de conferenţiar la Catedra de anatomia omului, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae  Testemiţanu”. 

Perlin Boris Z. (1912-1995) – anatomist, neuromorfolog, savant cu renume internaţional. Din anul 1959 şi până în 1987 s-a aflat în fruntea catedrei de anatomie.

Colecţia conţine cărţi din sec. XIX-XX din domeniile: anatomie, histologie, patomorfologie editate în limbile rusă, franceză, germană, engleză, bulgară şi includ mai multe metode de investigaţii anatomice. Menţionăm prezenţa ediţiilor rare din domeniul anatomiei funcţionale: renumitele „Tratate de anatomie umană” de L. Testut şi P. Poirer; „Anatomia topografică” de H. Corning;  „Ghid de anatomie umană” de A. Rauber; un tratat  în 2 volume - „Bazele anatomiei teoretice” de  P. Lesgaft etc. Pagina de titlu a cărţilor deţin ştampila personală „Dr. Valeriu Covaliu”, iar pe unele se întâlnesc dedicaţii şi autografe. 

click aici pentru a vizualiza expoziţia: „Cărţi vechi şi rare de anatomie a omului din Colecţia „B. Perlin şi V. Covaliu”

 

Colecţia Gherman

Colecţia personală a aparţinut acad. Diomid Gherman, personalitate marcantă a neurologiei moderne şi a fost donată Bibliotecii Ştiinţifice Medicale în a. 2016. Gherman Diomid (1928-2014) – academician al AŞM, savant emerit, doctor habilitat în neurologie, profesor universitar. A elaborat 3 manuale pentru uzul studenţilor, a publicat peste 350 de articole în literatura de specialitate din ţară şi de peste hotare, inclusiv 9 monografii, autor a 3 invenţii şi 25 brevete de implementare în neurologie.

Colecţia a fost adusă de la Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie, conţine publicaţii valoroase din patrimoniul ştiinţelor neurologice.

 

Colecţia Şcerbatiuc

Colecţia personală a fost donată în a. 2017 de către D. Şcerbatiuc.

Şcerbatiuc Dumitru (născut în 1941, s. Gordineşti, raionul Edineţ) – doctor habilitat în medicină, şeful Catedrei de chirurgie oro-maxilo-facială „Arsenie Guţan”, a USMF „Nicolae Testemiţanu”, profesor universitar.

A început să colecţioneze cărţile datorită pasiunii sale faţă de carte. Începând cu anii studenţiei, din fiecare bursă cumpăra câteva exemplare. Colecţia conţine monografii, publicaţii didactice şi compendii din domeniul chirurgiei oro-maxilo-faciale şi stomatologiei. De asemenea, se întâlnesc cărţi din domeniile medicină generală, otorinolaringologie, neurochirurgie, oftalmologie, anesteziologie şi reanimatologie, chirurgie generală etc.  

   

Medicina secolelor XVI – XVIII: cărţi rare din colecţia Koch

Expoziţia reflectă unele dintre cele mai vechi publicaţii medicale din colecţie, care au fost editate în sec. XVI – XVIII, fiind sistematizate după principiul cronologic. Lucrările expuse constituie doar o mică parte din colecţia Koch şi sunt destinate atât medicilor şi studenţilor medicinişti, cât şi persoanelor erudite şi interesate de istoria medicinii.  

Vezi expoziţia specială "Medicina secolelor XVI–XVIII: cărţi rare din colecţia Koch"

 

 

 

 

 

Sondaj

Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană

PRO (100%)
100%
CONTRA (0%)
0%
Total votes: 1
Period
-